„Litoralul pentru toți” este în realitate doar pentru câțiva. Chiar și startul sezonului a fost bun doar dacă nu-l comparăm cu nimic. În jur de 50.000 de turiști au ajuns la mare, în weekend-ul de 1 mai. Hai s-o spunem altfel, 50.000 dintr-o populație de 20 de milioane de locuitori. E mult? Dimpotrivă. Dacă scoatem din ecuație cele două mari festivaluri de muzică, unul organizat în Mamaia Nord și celălalt, la polul opus, Costinești și dacă eliminăm cluburile, adică tot ce au făcut privații, nu reușim să atragem nici măcar 15.000 de turiști. Prețurile mari raportate la salariile mici din țara noastră și lipsa organizării afectează litoralul românesc, atât în capetele de sezon cât și în plină vară. Din acest motiv, la noi, turism estival se face doar o lună și jumătate și la prețuri mai fierbinți decât nisipul încins sub soare. În alte cuvinte, asta recunoaște și Ministrul Turismului. Iată cum arată marea realitate de la mare:
Ministrul are legătura!
Haideți să citim ce mai zice Ministrul Turismului, pentru început. E foarte interesant, fără tentă ironică. Domnul Daniel Cadariu a declarat într-o intervenție pentru Prima TV faptul că turismul românesc e scump, cam foarte scump.
„În anumite situaţii, da. Şi nu îmi explic cum o anumită parte dintre români preferă la anumite preţuri, în anumite locaţii, să meargă în concediu. Concluzia mea e doar că îşi permit, că altfel nu înţeleg”, a explicat relaxat Daniel Cadariu.
Acum să descifrăm exact ce a vrut să spună politicianul: „În anumite situaţii.” Deci, litoralul e scump doar așa, în anumite situații. Traducem cuvântul „situații”, în „locații”. Deci, spre exemplu, în cazul startului de sezon, litoralul a fost scump, adică mai mult decât își poate permite românul de rând, în Mamaia Nord, în zona cluburilor și în Vama Veche. Asta înseamnă în cele două destinații care probalbil au atras împreună 30.000 din cei 50.000 de turiști. Așa că litoralul e scump, în majoritatea cazurilor, nu doar în excepții, în anumite situații.
Încă o declarație scurtă și la fel de importantă. Ministrul nu suportă să zboare cu avionul și călătorește cu mașina ori chiar ar cumpăra un bilet de tren.
„Nu avion! Nu merg cu avionul”, spune ministrul.
Aici vorbim probabil de o fobie. Plini de frici și fobii sunt însă și șoferii care în plin sezon estival formează cozi interminabile, de la Eforie până la Tuzla, ca să ajungă în Vama Veche, sau ca să se întoarcă de acolo, spre Constanța. Asta fără ca cineva să găsească o soluție pentru fluidizarea traficului.
Bântuiți de frici sunt și turiștii care aleg trenul, spre mare. În multe dintre lăudatele INTERREGIO sistemul de aer condiționat nu funcționează, la fel ca orarul. Asta pentru că întârzierile sunt la ordinea zilei.
Între lux și mizerie
An de an vedem imagini de la cluburile exclusiviste, unde șampania se cară în roabă, instrument ce oricum a devenit brand de litoral, în nordul-șantier, cu blocuri lipite unul de altul. Fix în zona cluburilor totul e frumos, de la parcare, curățenie, servire și toată sclipirea de la interior.
Zona cluburilor din Mamaia Nord.
Însă, în aceste tărâmuri ale luxului se rulează mereu un unu, hai cinci la sută din totalul turiștilor ce vin la mare. Sunt acei oameni care își permit mașini de la 300.000 de euro în sus și consumații de mii de euro așa, de început de masă. Acești români trebuie să fie respectați, dar la fel și restul de 90 la sută ce aleg locațiile elegante, medii, sau de nișă. Și ei și noi au/avem dreptul la decență, asta chiar dacă în schimb primim asta:
Când auziți în plin sezon „Peste 100.000 de turiști sunt așteptați în acest weekend, la mare”, să nu vă imaginați că încap toți, în acele câteva locații de lux. Acești oameni sunt acomodați de la o stea la cinci, și de la plaje modeste la cele blue flag. Ca să-i păstrăm și să-i convingem să se întoarcă și la anu și la mulți ani, trebuie să curățăm promenada și locurile unde sunt amanajate beach-bar-uri, așa cum pozele de mai sus arată foarte clar că nu se întâmplă în stațiunea Mamaia. Iar toboganul din poză, să rămână tot acolo, doar dacă s-a dat în el Nichita Stănescu și trebuie să troneze ca obiect simbolic și atracție turistică vintage.
Bâlciul, brand de țară estivală
Numai mâine nu-i poimânie și vârf de sezon estival, când imnul litoralului este „Porumbul, porumbul”, iar bietul ponei, mascotă pentru cei ce chinuie animale pentru bani. Bâlciul e brand atât spre nord, în Satul de Vacanță, cât și în sud, la Costinești. Așa că e de înțeles, de ce logo-ul de țară al României zace nefolosit de 12 ani. Nu avem nevoie și de el.
„Este logo şi brandul de ţară al României. La vremea respectivă s-au cheltuit 30 milioane de euro, bani europeni, prognoza fiind pe 70 de milioane, dar diferenţa nu s-a mai cheltuit. S-au cheltuit 30 milioane de euro pentru a decide, pentru România, un logo, un brand de ţară şi acţiuni de promovate.”, susține ministrul.
Nu au românii stomac pentru gunoi, sau buzunar pentru lux? Nu-i problemă. Mergem pe străini. Guvernul așteaptă în acest an 1,5 milioane de turişti din afara țării.
Discussion about this post