Mare e grădina Domnului și mare șantierul lui Chițac. Nimic de zis, când va fi gata, va fi frumos în oraș. Dar întrebarea este: CÂND? Deja bolboroselile din trafic, cu ambuteiaje, sensuri unice, rute ocolitoare și giratorii sunt la ordinea zilei, însă nu pare vreo afacere nici să mergi pe jos. Dacă o iei la pas, devii concurent la… pietoniada.
Dacă nu îți scrântești glezna în vreo groapă, crater, denivelare, bordură pusă aiurea, ai șanse să te împiedici de tuburi sau țevi lăsate în drum. Pardon, în calea pietonului, pe trotuar. Iar dacă vrei să traversezi… altă aventură!
Iată cum, în buricul orașului, trotuarul se frânge brusc în parapete care împrejmuiesc o lucrare. Și? Cum faci? Trecere de pietoni nu e, să existe varianta ca șoferii să încetinească oricum atunci când le apare omul în față. Așa că ești nevoit să ieși pe stradă – pe bulevardul Tomis mai exact – să ocolești lucrarea și să iți continui drumul sperând măcar la un crater data viitoare.
Partea neplăcută este că sunt zone unde trotuarul în totalitate este o lucrare – de pildă pe Cuza Vodă. Șanț, pietriș, gropi, noroi, balți… și nici macar nu mai e împrejmuită toată treaba. Nu de alta, dar e cam la fel peste tot pe o porțiune bună. Pe acolo se circulă așadar pe principiul “tărâș-grăpiș”.
Și clar nu sunt deloc singurele exemple, din nefericire.
Acestea fiind zise, bine a spus cine a spus: “unde nu-i cap, vai de picioare…!”
Discussion about this post